Ti-am sarutat picioarele stihurilor
Innebunit de coronamentul rimelor
atat de dulci, de amare
Scrise cu atata ardoare
scaldate-n pasiune
Infruptate din absolut
ca de azi pana ieri
Un timp acut
Spre un ideal abrupt,
Ascuns in haul mintii mele iscoditoare
Mangai gleznele sonetelor
cu pana rupta din aripa unui inger
Indragostit de frumusetea fara margini
Zbor lin, Suflet Lumina!
-
Ma intampina mereu cu un zambet cald si cu un voios ”Ce faci, vecino?” A
fost omul de care s-a legat o mare parte din timpul petrecut acasa la
Dolhasca, pr...
Acum 7 ani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu